reprezentare logo Kosson

Resurse Profesionale

Această secţiune îşi propune alcătuirea unui corp unitar de texte de maxim interes care privesc Ştiinţele Informării. Marea parte a textelor vor fi orientate către aspectul practic şi mai puţin pe cel teoretic. Prin această secţiune se doreşte impulsionarea practicienilor către abordarea noilor tehnici şi tehnologii.

Notă *) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 135/2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 22 mai 2007.

Capitolul I Dispoziţii generale

Articolul 1

Prezenta lege stabileşte regimul juridic aplicabil creării, conservării, consultării şi utilizării documentelor în formă electronică arhivate sau care urmează a fi arhivate într-o arhivă electronică.


Articolul 2

Operaţiunile de prelucrare arhivistică a documentelor în formă electronică se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a reglementărilor în vigoare privind conservarea, accesul şi protecţia informaţiei cu caracter public sau privat.

Add a comment

Astăzi a fost lansat Ethereum 2.0, o suită de tehnologii care are la bază componente ce înglobează cele mai recente aplicații criptografice, precum și modul de administrare a datelor folosind suita de protocoale și tehnologii ce formează blockchain-ul. Identificatorul prescurtat pentru Ether este ETH. Vom folosi din acest moment mai departe această prescurtare.

Punctul de start al criptomonedelor se leagă de cercetările din 1991 ale lui Stuart Haber și W. Scott Stornetta, care au căutat o soluție de aplicare a unei mărci temporale pe documentele digitale, care sunt gestionate folosind un lanț de entități digitale conectate capabile să împacheteze documentele. Un an mai târziu, în soluția acestora sunt adăugați arborii Merkel, o aplicație a unui concept care tratează documentele și structurile pe care le formează în funcție de o semnătură digitală rezultată în urma computării conținutului acestora conform unui algoritm ce folosește criptografia. Soluția a fost patentată și a trecut fără implementarea pe scară largă.


În 2004, cercetătorul în domeniul computerelor și activistul în sfera criptografiei Hal Finney introduce un concept foarte important, care a condus la apariția criptomonedelor: Reusable Proof Of Work. Am putea înțelege RpoW (dovada că am făcut un efort ce dovedește interesul meu de a participa la rețea) ca pe un mecanism de acord între doi posibili participanți care întreprind o tranzacție. Să presupunem că cineva dorește să scrie un document într-un lanț de evidență care folosește semnături criptografice și arbori Merkle ce dau structura și creează lanțul (blockchain). Pentru a-i fi permisă scrierea documentului, mai întâi i se va cere să folosească propriul echipament de calcul pentru a rezolva niște calcule speciale (în jargon se numește mining) a căror rezolvare este returnat rețelei, care în schimb îi returna un element digital semnat digital asemănător unui șir alfanumeric rezultat tot dintr-un calcul criptografic. Acel element digital (token) poate fi apoi dat unui alt participant, poate fi tranzacționat, etc.

În 2009, apare Bitcoin-ul, moneda virtuală lansată de Satoshi Nakamoto (persoană neidentificată sau grup dispărute în 2010 fără urmă), care rezolva problema unei evidențe corecte a tranzacțiilor token-ului generat de algoritmului folosit pentru Proof of Work eliminând problema tranzacționării de mai multe ori ale aceluiași număr de „monede”. Rețeaua formată de protocolul Bitcoin folosește nodurile participanților pentru a valida tranzacțiile și pentru a realiza consensul necesar aprobării tranzacțiilor după ce acestea au fost declarate a fi „valide”.

Add a comment

NORME din 9 aprilie 2019

privind reevaluarea bunurilor culturale mobile deținute de instituții publice de drept public, în vederea asigurării unei juste reflectări a acestora în contabilitate

EMITENT

MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 19 aprilie 2019

Notă
Aprobate prin ORDINUL nr. 2.239 din 9 aprilie 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 19 aprilie 2019.

Articolul 1

Prezentele norme reglementează modalitatea de reevaluare a bunurilor culturale mobile, cu excepția bunurilor culturale mobile care nu pot fi reevaluate potrivit standardelor internaționale de evaluare, deținute în proprietate sau în administrare, de către instituțiile publice, cu scopul determinării valorii juste a acestora în contabilitate.

Articolul 2

(1) Reevaluarea bunurilor culturale mobile se realizează în mod individual sau pe colecții, în funcție de specificul diverselor categorii de bunuri culturale mobile, acceptându-se ca principii generale următoarele:
a) utilizarea prețurilor practicate în comerț, pe piața de artă și antichități internă sau internațională, pentru unele produse comparabile sau asimilabile ca raritate, calitate artistică, vechime, valoare culturală și încadrarea acestora în limite minimale-maximale; pentru bunurile culturale mobile care nu au corespondență în comerț se va stabili un preț de pornire ce va ține seama de timpul necesar obținerii obiectului, material, tehnică, stare de conservare, raritate etc.;
b) în toate cazurile de reevaluare, la calcularea valorii juste se va lua în considerare ca rezultatul final să fie consemnat printr-o cifră rotunjită;
c) în cazul bunurilor culturale mobile care au ca referință valori de pe piața internațională, exprimate în altă monedă decât cea națională, la stabilirea valorii se va proceda la conversia acesteia în moneda națională la rata de schimb valutar a Băncii Naționale a României;
d) valoarea justă a bunului cultural mobil/a colecției reflectă un preț de bază căruia i s-au adăugat sau i s-au scăzut, prin sistemul procentual, valori diferențiate conform calităților utilizate pe piață.
(2) Reevaluarea patrimoniului cultural național se va realiza eșalonat, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau pornind de la bunurile culturale mobile clasate în categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural național și continuând cu cele clasate în categoria juridică Fond a patrimoniului cultural național.
(3) Reevaluarea patrimoniului cultural național deținut de către instituțiile publice se face, de regulă, la fiecare etapă de 10 ani sau, după caz, ori de câte ori este necesar.

Articolul 3

(1) Reevaluarea bunurilor culturale mobile se realizează conform dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 81/2003, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare, de către experți acreditați de către Ministerul Culturii și Identității Naționale în domeniile bunurilor culturale din patrimoniul cultural național mobil, conform Ordinului ministrului culturii și cultelor nr. 2.009/2001 privind Normele de acreditare a experților, cu modificările și completările ulterioare, și de către evaluatori autorizați de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (A.N.E.V.A.R.).
(2) În vederea realizării reevaluării prevăzute la alin. (1), instituțiile deținătoare pot utiliza experți acreditați de către Ministerul Culturii și Identității Naționale și evaluatori autorizați de către A.N.E.V.A.R. din aparatul propriu sau pe bază de contract de prestări servicii, încheiat conform legii.
(3) Reevaluarea prevăzută la alin. (1) poate fi realizată de o singură persoană, în situația în care aceasta este acreditată ca expert de către Ministerul Culturii și Identității Naționale și este autorizată ca evaluator de către A.N.E.V.A.R.

Articolul 4

(1) Reevaluarea bunurilor culturale mobile se realizează pe baza următoarelor criterii, după caz:
a) valoarea culturală: istorică, arheologică, documentară, memorialistică, artistică, religioasă, etnografică, monumentală, științifică și tehnică;
b) vechimea;
c) frecvența (raritatea);
d) originea, autorul sau școala;
e) materialul - tehnica;
f) starea de conservare (dacă bunul cultural a fost sau nu restaurat);g) apartenența la un fond sau o colecție constituită;
h) autenticitatea;
i) calitatea formală;
j) apartenența bunului cultural la patrimoniul cultural național mobil clasat sau, după caz, susceptibilitatea de a face parte din patrimoniul cultural național mobil clasat;
k) valoarea de piață;
l) cotele din cataloagele recunoscute internațional, la bunurile culturale mobile pentru care există astfel de lucrări.

(2) Criteriile de reevaluare prevăzute la alin. (1) sunt generale, în cadrul fiecărei categorii de bunuri culturale mobile expertul acreditat și evaluatorul autorizat vor stabili ponderea fiecărui criteriu.
(3) La criteriile prevăzute la alin. (1), experții acreditați și evaluatorii autorizați pot adăuga criterii specifice în funcție de domeniu/subdomeniu și de specificul bunului cultural mobil.

Articolul 5

(1) Rezultatele reevaluării se consemnează în contabilitatea instituției publice, potrivit legislației în vigoare.
(2) În cazul bunurilor culturale mobile pentru care se declanșează procedura de clasare, valoarea din documentația de clasare se va înscrie în contabilitatea instituției publice.
(3) Bunurile culturale mobile pentru care, din motive obiective, expertul acreditat sau evaluatorul autorizat constată că nu se poate stabili o valoare justă sau care nu pot fi reevaluate conform standardelor internaționale de evaluare vor fi evidențiate în continuare în contabilitate cu valoarea de intrare actualizată cu indicele de inflație.
(4) Pentru a proteja bunurile culturale mobile împotriva tentativei de furt, valorile de inventar vor avea un caracter confidențial și vor putea fi făcute publice doar în condițiile legii.

Add a comment
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1.
Se instituie anul 2019 ca „Anul Cărții” în România.

Art. 2.
(1) Cu prilejul sărbătoririi „Anului Cărții” se organizează evenimente culturale dedicate acestei inițiative.
(2) Autoritățile administrației publice centrale și locale pot acorda sprijin logistic și/sau financiar, după caz.

Art.  3.
(1)  În  „Anul  Cărții” se lansează Programul național „România citește”,  denumit  în  continuare Programul. Programul se va desfășura în cadrul unităților de învățământ primar
și gimnazial și presupune organizarea de întâlniri săptămânale ale elevilor cu voluntari,  precum părinți, personalități publice, jurnaliști. În cadrul Programului, voluntarii vor lectura împreună cu elevii fragmente din operele literare incluse în programa școlară.
(2) Programul presupune și organizarea de întâlniri bianuale ale elevilor cu scriitori români contemporani, de anvergură națională sau locală, care să lectureze fragmente din propriile creații literare, în scopul încurajării lecturii și promovării acestora. Add a comment

Dragi colegi,

Astăzi vă ofer un manual de lucru pentru JSON Schema în cazul în care veți întâlni acest model de validare a datelor în activitatea curentă cu depozitele digitale. Eu m-am tot lovit de JSON Schema în implementarea lui Invenio de la CERN. Pentru că nu aveam repere, a trebuit să o iau de la zero și am gândit că ar fi util tuturor, dacă în procesul meu de asimilare rapidă ar rezulta și un material în limba română care să-i ajute pe alții.

De acest format vă veți tot întâlni, fiind unul în ascensiune, dată fiind rata rapidă de absorbție în industria software. Îl veți întâlni când veți construi profile de metadate, îl veți întâlni în API-urile de date, ș.a.m.d.

Sper să vă fie de folos.

Accesează și descarcă de aici:  default JSON Schema (35 KB)

Add a comment

ORDONANȚĂ nr. 81 din 28 august 2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice
EMITENT    GUVERNUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 624 din 31 august 2003

În temeiul art. 107 din Constituție și al art. 1 pct. II.2 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României adopta prezenta ordonanță.

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) active fixe - active deținute de către instituțiile publice în scopul utilizării lor pe termen lung. Activele fixe includ activele fixe corporale și necorporale;b) active fixe necorporale - active fixe fără substanța fizica, care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an;
c) active fixe corporale - active fixe care îndeplinesc cumulativ doua condiții: au valoarea de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului și durata normală de utilizare mai mare de un an;
d) active fixe necorporale în curs - active fixe necorporale neterminate până la sfârșitul perioadei, evaluate la costul de achiziție, respectiv la costul de producție;
e) active fixe corporale în curs - active fixe corporale neterminate până la sfârșitul perioadei, evaluate la costul de achiziție, respectiv la costul de producție;f) amenajări la terenuri - lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica, lucrările de acces, imprejmuirile și altele asemenea;g) diferențe din reevaluare - plusul de valoare rezultat din reevaluarea activelor fixe corporale și activelor fixe corporale în curs, care depășește valoarea contabila;
h) durata de viața utila - perioada pe parcursul căreia se estimeaza ca se va utiliza activul supus amortizarii;
i) conservare - scoaterea temporară din funcțiune a activelor fixe corporale în situația în care nu pot fi utilizate în scopul pentru care au fost achiziționate sau în alte scopuri și care nu justifica efectuarea de cheltuieli de funcționare;
j) reevaluare - operațiunea de actualizare a valorii contabile a activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice;k) valoare amortizabila - valoarea contabila a activului fix ce trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viața utile;
l) valoare contabila - valoarea de înregistrare în contabilitate a activului fix la data intrării în instituția publică.

Articolul 2

(1) Instituțiile publice, indiferent de sursa de finanțare a cheltuielilor și de subordonare, vor inventaria și vor reevalua activele fixe corporale și activele fixe corporale în curs, aflate în patrimoniul lor la data de 30 septembrie 2003, astfel încât rezultatele reevaluarii să fie cuprinse în bilanțul contabil întocmit la 31 decembrie 2003.
(2) Reevaluarea se efectuează pe baza coeficienților de actualizare valabili la data de 31 decembrie 2002, comunicați de Institutul Național de Statistica.
(3) Bunurile din patrimoniul cultural național, cu excepția acelora care nu pot fi reevaluate potrivit standardelor internaționale de evaluare, vor fi reevaluate de către evaluatori autorizați conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate până la finele anului 2010. (la 10-10-2007,

Alin. (3) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 103 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 10 octombrie 2007. )

Articolul 2^1

Reevaluarea activelor fixe corporale se efectuează cu scopul determinării valorii juste a acestora, ținându-se seama de inflație, utilitatea bunului, starea acestuia și de prețul pieței, atunci când valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă.
(la 10-10-2007, Art. 2^1 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 103 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 10 octombrie 2007. )

Articolul 2^2

Începând cu data de 1 ianuarie 2008, activele fixe corporale de natura construcțiilor și terenurilor aflate în patrimoniul instituțiilor publice vor fi reevaluate cel puțin o dată la 3 ani, în condițiile prevăzute la art. 2^1, de o comisie numită de conducătorul instituției publice sau de evaluatori autorizați conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea.
(la 18-04-2008, Art. 2^2 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 79 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 15 aprilie 2008. )

Articolul 2^3

(1) Se supun reevaluării activele fixe corporale aparținând domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, date în administrare regiilor autonome, care, potrivit art. 2 alin. (2) lit. c) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.553/2003 privind reevaluarea imobilizărilor corporale și stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, nu au fost reevaluate.
(2) Reevaluarea se efectuează, în condițiile prevăzute la art. 2^1, de o comisie numită de conducătorul instituției publice titulare a dreptului de proprietate sau de evaluatori autorizați conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitatea instituției titulare a dreptului de proprietate până la finele anului 2008.
Alin. (2) al art. 2^3 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 79 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 15 aprilie 2008.

Articolul 3

Toate activele fixe corporale aflate în proprietatea publică și care în prezent sunt înregistrate în evidența tehnico-operativă în unități naturale vor fi evaluate, în condițiile prevăzute la art. 2^1, de o comisie numită de conducătorul instituției publice sau de evaluatori autorizați conform reglementărilor legale în vigoare, rezultatele evaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate până la finele anului 2010.
(la 18-04-2008, Art. 3 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 79 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 15 aprilie 2008. )

Articolul 4

Nu sunt supuse reevaluarii:

a) activele fixe corporale care au intrat în patrimoniul instituțiilor publice în cursul anului 2003;
b) activele fixe corporale care la data de 30 septembrie 2003 au durata normală de utilizare expirată;
c) activele fixe corporale aflate în conservare, precum și rezervele de mobilizare care sunt evidentiate în contabilitate ca active fixe corporale;
d) activele fixe corporale pentru care au fost întocmite documentele, dar nu s-au obținut aprobările legale de scoatere din funcțiune și care nu au fost demontate, demolate sau dezmembrate;
e) activele fixe corporale care au fost reevaluate la data de 31 decembrie 1999 de către unitățile din sectorul de apărare naționala, ordine publică și siguranța naționala;
f) activele fixe corporale care au fost reevaluate în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 27/1999.

Articolul 5

În vederea reflectării valorii reale, precum și a prezentării prin situațiile financiare a unei imagini fidele asupra patrimoniului, activele fixe corporale și necorporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice urmează să fie supuse amortizarii în condițiile prezentei ordonanțe începând cu data de 1 ianuarie 2004.

Articolul 6

Activele fixe corporale și necorporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice, supuse amortizarii, sunt destinate sa deserveasca activitatea acestora pe o perioadă mai mare de un an și se consuma treptat.

Articolul 7

(1) Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
b) au o durată normală de utilizare mai mare de un an.
(2) Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot ori set, la determinarea amortizarii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.
(3) Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durata normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea va fi determinata pentru fiecare componenta.
(4) Duratele normale de utilizare aprobate prin hotărâre a Guvernului se pot corecta, în sensul majorării sau reducerii acestora cu până la 20%, cu aprobarea ordonatorului de credite.

Articolul 8

Sunt, de asemenea, considerate active fixe corporale supuse amortizarii:
a) investițiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie;
b) capacitatile puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca active fixe corporale. Acestea se cuprind în grupele în care urmează a se inregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investițiile efectuate la activele fixe corporale în scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali și care conduc la majorarea valorii acestora;
d) amenajările la terenuri.

Articolul 9

Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice, care nu se supun amortizarii, sunt următoarele:
a) bunurile care aparțin domeniului public al statului și al unităților administrativ-teritoriale potrivit legii, inclusiv investițiile efectuate la acestea;
b) activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local care desfășoară activități de natura economică, a căror uzura fizica și morala se recuperează prin tarif sau preț, potrivit legii;
c) activele fixe corporale aflate în conservare, precum și rezervele de mobilizare care sunt evidentiate în contabilitate ca active fixe corporale;
d) lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiții;
e) terenurile;
f) bunurile din patrimoniul cultural național;
g) bunurile utilizate în baza unui contract de închiriere;
h) bunurile de natura armamentului și tehnicii de lupta.

Articolul 10

Nu sunt considerate active fixe corporale:
a) motoarele, aparatele și alte subansambluri ale activelor fixe corporale, procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparațiilor de orice fel, care nu modifica parametrii tehnici inițiali ai activului fix corporal;
b) sculele, instrumentele și dispozitivele speciale, indiferent de valoarea și de durata lor normală de utilizare;
c) construcțiile și instalațiile provizorii;
d) animalele care nu au îndeplinit condițiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de ingrasat, coloniile de albine, păsările, cu excepția celor pentru reproducere;
e) pădurile;
f) prototipurile, atâta timp cat servesc ca model la executarea producției de serie, inclusiv seria zero, sau care sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător;
g) echipamentul de protecție și de lucru, îmbrăcămintea specială, precum și accesoriile de pat, indiferent de valoarea și de durata lor de utilizare.

Articolul 11

Activele fixe necorporale cuprind:
a) cheltuielile de dezvoltare care au ca scop aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoștințe în scopul realizării de produse sau servicii noi sau care sunt îmbunătățite substanțial, înaintea stabilirii producției de serie sau utilizării;
b) brevetele, certificatele de înregistrare, mărcile, alte titluri de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, licentele și alte valori similare;
c) alte active fixe necorporale, inclusiv programe informatice create de instituții sau achiziționate de la terți;
d) înregistrări ale reprezentațiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi.

Articolul 12

Prin valoarea de intrare a activelor fixe corporale și necorporale se înțelege:
a) valoarea reevaluata în conformitate cu prevederile legale;
b) costul de achiziție pentru activele fixe corporale și necorporale procurate cu titlu oneros;
c) costul de producție pentru activele fixe corporale și necorporale construite sau produse de instituțiile publice;
d) valoarea justa pentru activele fixe corporale și necorporale dobândite cu titlu gratuit, estimată la înscrierea lor în activ pe baza raportului întocmit de specialiști și cu aprobarea ordonatorului de credite.

Articolul 13

Prin valoarea de intrare a terenurilor se înțelege:
a) valoarea reevaluata în conformitate cu prevederile legale;
b) costul de achiziție pentru terenurile procurate cu titlu oneros;
c) valoarea justa pentru terenurile dobândite cu titlu gratuit, estimată la înscrierea lor în activ pe baza raportului întocmit de specialiști și cu aprobarea ordonatorului de credite.

Articolul 14

Instituțiile publice au obligația să evidențieze în contabilitate diferențele din reevaluare, amortizarea activelor fixe corporale și necorporale, precum și sumele rezultate din valorificarea activelor fixe corporale scoase din funcțiune.

Articolul 14^1

Instituțiile publice prevăd în bugetul de venituri și cheltuieli sumele necesare efectuării evaluării/reevaluării activelor fixe corporale în anul în care aceasta are loc.
(la 18-04-2008, Art. 14^1 a fost introdus de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 79 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 292 din 15 aprilie 2008. )

Capitolul II Regimul de amortizare și calcularea amortizarii

Articolul 15

(1) Instituțiile publice amortizeaza activele fixe corporale și necorporale utilizând metoda amortizarii liniare.
(2) Amortizarea liniara consta în includerea uniforma în cheltuielile instituțiilor publice a unor sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a activului fix.
(3) Amortizarea liniara se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe.
(4) Cota de amortizare se determina ca raport procentual între 100 și durata normală de utilizare din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

Articolul 16

(1) Amortizarea activelor fixe corporale și necorporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de utilizare.
(2) Amortizarea activelor fixe corporale date în concesiune sau cu chirie se calculează de către instituțiile publice care le au în patrimoniu.
(3) Amortizarea investițiilor la activele fixe corporale închiriate se recuperează de către instituțiile publice care au efectuat investițiile, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă, după caz.

Articolul 17

Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza într-o perioadă de cel mult 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite.

Articolul 18

Brevetele, certificatele de înregistrare, mărcile, alte titluri de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, licentele și alte valori similare achiziționate sau dobândite pe alte cai se amortizeaza pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către instituțiile publice care le dețin.

Articolul 19

Programele informatice create de instituțiile publice, achiziționate sau dobândite pe alte cai se amortizeaza în funcție de durata probabila de utilizare, care nu poate depăși o perioadă de 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite.

Articolul 20

Înregistrările de reprezentații teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizeaza.

Articolul 21

În cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii contabile a activelor fixe corporale și necorporale scoase din funcțiune, valoarea rămasă neamortizata se include în cheltuielile instituțiilor publice, integral, la momentul scoaterii din funcțiune.

Capitolul III Scoaterea din funcțiune a activelor fixe

Articolul 22

(1) Scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz.
(2) La instituțiile publice la care conducătorii îndeplinesc atribuțiile ordonatorilor terțiari de credite, scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale, necorporale și în curs se va face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, după caz, în funcție de subordonare.

Capitolul IV Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 23

(1) Prevederile art. 2 se aplică în mod corespunzător și de către persoanele juridice fără scop patrimonial pentru activele corporale aferente activităților fără scop patrimonial, inclusiv activităților cu destinație specială, potrivit legii și activităților economice.
(2) Celelalte prevederi se aplică în mod corespunzător și de către persoanele juridice fără scop patrimonial pentru activele corporale și necorporale aferente activităților fără scop patrimonial, inclusiv activităților cu destinație specială, potrivit legii.
(3) Amortizarea activelor corporale și necorporale privind activitățile economice desfășurate de persoanele juridice fără scop patrimonial, potrivit legii, se face în continuare în conformitate cu reglementările valabile pentru agenții economici.

Articolul 24

(1) Nerespectarea prevederilor art. 2, 3 și 5 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10 milioane lei la 30 milioane lei.
(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către reprezentanții Curții de Conturi, Ministerului Finanțelor Publice și de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit legii.
(3) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepția art. 28 și 29.

Articolul 25

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, Ministerul Finanțelor Publice va elabora norme metodologice privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, care se aproba prin ordin al ministrului finanțelor publice ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 26

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abroga:a) art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituțiile publice finanțate integral din venituri extrabugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 27/1999;b) art. 20 alin. 2 și art. 21 alin. 2 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 31 mai 1999, cu modificările și completările ulterioare;c) orice alte dispoziții contrare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemnează:
p. Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Gherghina, secretar de stat
București, 28 august 2003.
Nr. 81.

[Sursa]

Add a comment

Aceștia sunt termenii de lucru ai Hypertext Transfer Protocol -- HTTP/1.1 https://tools.ietf.org/html/rfc2616

conexiune: un circuit virtual pentru nivelul de transport stabilit între două programe în scopul comunicării.

mesaj: unitatea de bază pentru comunicarea HTTP care constă dintr-o secvență structurată de octeți conform sintaxei definite în secțiunea 4 (HTTP Message), care este transmisă folosind conexiunea. Secțiunea 4: Mesajele HTTP constau din cereri de la client către server și răspunsurile de la server către client.

cerere: un mesaj de cerere așa cum este definit în Secțiunea 5: un mesaj de solicitare de la un client către un server include în prima linie a acelui mesaj metoda care trebuie aplicată resursei, identificatorul acesteia și versiunea protocolului în uz.

răspuns: un mesaj de răspuns așa cum este definit în Secțiunea 6: după primirea și interpretarea unui mesaj cerere, serverul răspunde cu un mesaj de răspuns HTTP.

resursă: un obiect de date de rețea sau un serviciu care poate fi identificat de un URI așa cum este definită în secțiunea 3.2: Uniform Resource Identifiers au fost cunoscute cu mai multe nume: adrese WWW, Universal Document Identifiers, Universal Resource Identifiers și în final combinația dintre Uniform Resource Locators (URL) și Names (URN). În ceea ce privește HTTP-ul, Uniform Resource Identifiers sunt simple șiruri de caractere care identifică - prin nume, locație sau oricare alte caracteristici - o resursă.

entitate: informația transferată ca payload (corp al mesajului) al unei cereri sau al unui răspuns. O entitate constă din metainformații în forma unor câmpuri ale unei entității-header și conținutul în forma unei entități-corp așa cum este descris în secțiunea 7: mesajele cererii și răspunsului poate transfera o entitate dacă nu este restricționat acest lucru de metoda cererii sau codul de stare a răspunsului. O entitate constă din câmpurile entității-header și o entitate-corp chiar dacă unele răspunsuri vor include doar entitățile-header.

Add a comment

N.n. Acesta este textul consolidat preluat de la Portalul legislativ prin accesarea http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/7816

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 14 iunie 2018 Notă
*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 27 martie 2018, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996 și a fost modificată și completată prin:– Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013;– Legea nr. 285/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 30 iunie 2004;– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 septembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 329/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 31 iulie 2006;– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1179 din 28 decembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 332/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 20 iulie 2006;– Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010;– Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 8 iulie 2011, cu modificările și completările ulterioare;– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2011 pentru modificarea unor acte normative în vederea eliminării prevederilor referitoare la acordarea de stimulente pentru personalul din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 6 septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 17/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 ianuarie 2012;– Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare;– Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare;– Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, cu modificările ulterioare;– Legea nr. 53/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 25 martie 2015;– Legea nr. 210/2015 pentru completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015;– Legea nr. 261/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 5 noiembrie 2015.

Add a comment

Dedic acest efort copiilor și vouă, celor curioși, care veți învăța mai întâi prin a înțelege.

Este pentru voi, cei care lucrați în biblioteci și în alte instituții de memorie. Motivul pentru care vi se adresează vouă este nevoia unei noi abordări a practicii în contactul permanent cu informația și cu reprezentările atât de bogate ale acesteia.

Speranța mea se îndreaptă către cei care vor reuși să stăpânească limbajul foarte bine pentru a intra în etapa creativă fără întârziere. Nu este îndeajuns să folosești ceea ce îți este oferit de ceilalți. Pur și simplu este nevoie să poți rezolva problemele reale cu care te confrunți, fără a încerca adaptarea soluțiilor altora. Nu te îndemn să reinventezi roata, ci să-i înțelegi principiile pentru a reuși să faci un vehicul.

Mai dedic acest material celor care trăiesc în solitudine sau sunt privați de libertate, celor cărora viața nu le-a fost ușoară și tuturor celor care având timp la îndemână, ar dori să încerce ceva deosebit, ceva ce le-ar aduce satisfacții mari și care i-ar apropia de un tărâm magic cu infinite posibilități.

Add a comment

Sursa: Sapp Nelson (2017)

Baze de date, seturi de date și formate de date

1. Dezvoltarea strategiilor de căutare folosind logica booleană, căutarea fațetată și alte tehnici potrivite disciplinei pentru a identifica și accesa seturi de date relevante într-un anumit scop specific.
2. Cursanții identifică standardul sau formatele de date preferate pentru propriile discipline științifice și selectează formate de date potrivite pentru o anumită sarcină.
3. Cursanții identifică formatele de date proprietare relevante pentru disciplinele științifice proprii, articulează potențialele probleme legate de folosirea formatelor de date proprietare și selectează formate alternative atunci cănd este nevoie.
4. Cursanții înțeleg faptul că seturile de date sunt grupate după tematică sau după caracteristicile comune, cum ar fi locul de proveniență, faptul că tehnologia care găzduiește aceste grupuri se numește depozite și că pot fi folosite pentru a accesa seturi de date relevante pentru un subiect de cercetare de interes.

Descoperirea și achiziționarea datelor

5. Înțelegerea seturilor de date de autoritate, calitatea setului de date așa cum este indicat de metadatele și documentația existentă, precum și alți factori critici așa cum sunt determinați de scopul și investigația cercetării atunci când sunt selectate datele în scopul reutilizării.
6. Descărcarea de seturi de date în format tabelar (.csv, .tsv, .tab) și evaluarea critică a conținutului tabelului cu scopul de a recombina datele relevante într-un noi tabel.
7. Identificarea surselor ( organizații și agenții ), care pot produce date relevante unui anumit scop.

Add a comment
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 11 ianuarie 2019
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ARTICOL UNIC

Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 14 iunie 2018, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: (3) Dispozițiile prezentei legi se aplică numai în condițiile respectării prevederilor legislației naționale în materia prelucrării datelor cu caracter personal.2. După articolul 35 se introduc două noi articole, articolele 35^1 și 35^2, cu următorul cuprins:

Articolul 35^1
(1) Sunt permise, fără consimțământul titularului oricărui drept de autor sau al oricărui drept conex și fără plata vreunei remunerații, reproducerea, distribuirea, comunicarea către public, punerea la dispoziția publicului, radiodifuzarea, închirierea și împrumutul unei opere sau altui obiect protejat, cu condiția ca acestea să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor, în scopul:
a) realizării, de către o persoană beneficiară sau o persoană care acționează în numele acesteia, a unui exemplar în format accesibil al unei opere sau al unui alt obiect protejat prin drept de autor sau drepturi conexe, la care persoana beneficiară are acces în mod legal, pentru uzul exclusiv al persoanei beneficiare;
b) realizării, de către o entitate autorizată, a unui exemplar în format accesibil al unei opere sau al unui alt obiect protejat prin drept de autor sau drepturi conexe, la care persoana beneficiară are acces în mod legal sau comunicarea publică, punerea la dispoziție, distribuirea sau împrumutul, fără scop lucrativ, al unui exemplar în format accesibil către o persoană beneficiară sau o altă entitate autorizată în scopul utilizării exclusive de către o persoană beneficiară.
(2) Expresia persoană beneficiară prevăzută la alin. (1) înseamnă, indiferent de orice alte dizabilități, o persoană care:
a) este nevăzătoare;
b) are deficiențe de vedere ce nu pot fi corectate pentru a obține o funcție vizuală echivalentă, în esență, cu cea a unei persoane fără astfel de deficiențe și care, drept urmare, nu poate citi opere tipărite în aceeași măsură, în esență, ca o persoană care nu este afectată de o astfel de deficiență;
c) are un handicap de percepție sau dificultăți de citire și, în consecință, nu poate să citească opere imprimate în aceeași măsură, în esență, ca o persoană care nu suferă de un astfel de handicap;
d) suferă de un handicap fizic ce o împiedică să țină în mână ori să manipuleze o carte sau să își concentreze privirea ori să își miște ochii într-o măsură care ar fi acceptabilă în mod obișnuit pentru citire.
(3) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos, prevăzute la alin. (1), au următoarele semnificații:
a) operă sau alt obiect protejat înseamnă o operă care se prezintă sub formă de carte, publicație periodică, ziar, revistă sau alte tipuri de scrieri, notații, inclusiv partituri, precum și ilustrațiile aferente acestora, pe orice tip de suport, inclusiv în format audio, cum ar fi cărțile audio, și în format digital, care este protejată prin drept de autor sau drepturi conexe și care este publicată sau pusă sub o altă formă la dispoziția publicului în mod legal;
b) exemplar în format accesibil înseamnă un exemplar al unei opere sau al unui alt obiect protejat, care este realizat întrun mod sau o formă alternativă și care îi permite persoanei beneficiare să aibă acces la opere sau alte obiecte protejate, inclusiv acces în condiții la fel de viabile și confortabile ca cele de care se bucură o persoană care nu suferă de niciuna dintre deficiențele sau de niciunul dintre handicapurile prevăzute la alin. (2);
c) entitate autorizată înseamnă o entitate care este autorizată sau recunoscută de un stat membru în vederea furnizării, fără scop lucrativ, către persoane beneficiare, de servicii de educație, formare pedagogică, citire adaptativă sau acces la informații, incluzând și instituțiile publice sau organizațiile fără scop lucrativ, care oferă aceleași servicii persoanelor beneficiare ca una dintre activitățile lor de bază sau dintre obligațiile lor instituționale, sau ca parte a misiunilor acestora de interes public. În scopul luării în evidență, entitățile autorizate au obligația să notifice Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, care urmează să comunice informațiile către punctul central de acces al Uniunii Europene și către punctul de acces la informații instituit de Biroul Internațional al Organizației Mondiale pentru Proprietate Intelectuală.
(4) În vederea realizării unui exemplar în format accesibil în conformitate cu prevederile alin. (1) sunt exceptate de la dreptul de reproducere:
a) orice acte necesare pentru a modifica, a converti sau a adapta o operă sau alt obiect protejat prin drept de autor sau drepturi conexe;
b) furnizarea mijloacelor necesare pentru a parcurge informațiile într-un exemplar în format accesibil;
c) modificările care ar putea fi necesare atunci când formatul unei opere sau al unui alt obiect protejat este deja accesibil pentru anumite persoane beneficiare, în timp ce ar putea să nu fie accesibil pentru alte persoane beneficiare, din cauza diferitelor deficiențe sau handicapuri sau a diferitelor grade ale respectivelor deficiențe sau handicapuri.
(5) Utilizările prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure și să respecte integritatea operei sau obiectelor protejate prin drept de autor sau prin drepturi conexe, ținând seama în mod corespunzător de modificările necesare pentru ca opera sau alt obiect al protecției să devină utilizabile în formatul accesibil.(6) Orice dispoziție contractuală care are drept scop înlăturarea sau limitarea în orice mod a utilizărilor permise conform alin. (1) este nulă de drept.


Articolul 35^2
(1) Entitățile autorizate care desfășoară activitatea prevăzută la art. 35^1 alin. (1) lit. b) au obligația stabilirii și respectării unor proceduri clare și transparente cu ocazia îndeplinirii următoarelor obligații:
a) distribuie, comunică și pun la dispoziție exemplare în format accesibil numai către persoanele beneficiare sau alte entități autorizate;
b) adoptă măsurile corespunzătoare pentru a descuraja reproducerea, distribuția, comunicarea către public sau punerea la dispoziția publicului în mod neautorizat a exemplarelor în format accesibil;
c) dă dovadă de grija cuvenită atunci când tratează operele sau alte obiecte protejate, precum și exemplarele în format accesibil ale acestora și ține evidența acestor operațiuni;
d) publică și actualizează, pe site-ul propriu, dacă este cazul, sau prin intermediul altor canale online sau offline, informații cu privire la modul în care își respectă obligațiile prevăzute la lit. a)-c);
e) respectă dispozițiile legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor beneficiare.
(2) Orice persoană beneficiară sau entitate autorizată, din România sau din alt stat membru al Uniunii Europene, are dreptul să obțină, de la o entitate autorizată care desfășoară activitatea prevăzută la art. 35^1 alin. (1) lit. b) și care are sediul în România, un exemplar în format accesibil al unei opere sau alt obiect protejat, dacă acesta este disponibil.(3) Entitățile autorizate din România au posibilitatea să solicite și să obțină de la o entitate autorizată din alt stat membru al Uniunii Europene un exemplar în format accesibil al unei opere sau al altui obiect protejat prin drept de autor sau drepturi conexe sau accesul la un astfel de exemplar, în condițiile legii naționale a statului respectiv.(4) La cererea persoanelor beneficiare, a altor entități autorizate sau a titularilor de drepturi de autor, entitatea autorizată care desfășoară activitatea prevăzută la art. 35^1 alin. (1) lit. b) este obligată să pună la dispoziție, într-o formă accesibilă, următoarele informații:
a) lista operelor sau a altor obiecte protejate prin drept de autor sau drepturi conexe, pentru care dispune de exemplare în format accesibil, precizând formatele disponibile;
b) numele și datele de contact referitoare la entitățile autorizate cu care a efectuat schimburi de exemplare în format accesibil.
(5) Exportul de exemplar în format accesibil, efectuat de o entitate autorizată stabilită într-un stat membru către o țară terță, care este parte la Tratatul de la Marrakesh, precum și importul de asemenea exemplare, dintr-o țară terță, membră a Tratatului de la Marrakesh, efectuat de o persoană beneficiară sau de o entitate autorizată dintr-un stat membru, se efectuează în condițiile Regulamentului (UE) 2017/1.563 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2017 privind schimbul transfrontalier între Uniune și țările terțe de exemplare în format accesibil ale anumitor opere și ale altor obiecte ale protecției prin drept de autor și drepturi conexe în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate.
3. La articolul 142 alineatul (4), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:
d) în cazul în care orice act de reproducere, distribuire, transformare, extragere sau reutilizare se face în scopul prevederilor art. 35^1.
4. La articolul 145 alineatul (1), literele e) și i) se abrogă. 5. La articolul 145, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: (3) Dreptul de comunicare publică a operelor muzicale este supus gestiunii colective extinse. În acest caz, organismul de gestiune colectivă reprezentativ îi reprezintă și pe autorii și titularii de drepturi care nu au acordat mandat. Autorul sau titularul de drepturi are libertatea să înlăture producerea efectelor gestiunii colective extinse printr-o notificare transmisă cu 30 de zile înainte organismului de gestiune colectivă reprezentativ.6. La articolul 146 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d^1), cu următorul cuprins:
d^1) drepturile online asupra operelor muzicale, prevăzute la art. 173;
7. La articolul 162, litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:
f) să ceară utilizatorilor sau intermediarilor acestora să furnizeze, în format scris și electronic, în termen de 30 de zile de la solicitare, informațiile și documentele solicitate pentru determinarea cuantumului remunerațiilor, precum și informații privind operele utilizate, ștampilate și semnate de reprezentantul legal;
8. La articolul 181 alineatul (1), după litera m) se introduce o nouă literă, litera m^1), cu următorul cuprins:
m^1) ține evidența entităților autorizate să desfășoare activitățile prevăzute la art. 35^1 alin. (1) lit. b) și furnizează atât Comisiei Europene, cât și punctului de acces la informații instituit de Biroul Internațional al Organizației Mondiale pentru Proprietate Intelectuală denumirea și datele de contact ale entităților autorizate, precum și orice alte date colectate în urma comunicării voluntare a acestora, de către entitățile autorizate;
9. La articolul 185, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: (4) Titularii de drepturi care au instituit măsuri tehnice de protecție au obligația de a pune la dispoziția beneficiarilor excepțiilor prevăzute la art. 35 alin. (1) lit. a), c) și e), art. 35 alin. (2) lit. d) și e), art. 35^1 și 39 mijloacele necesare pentru accesul legal la opera sau la oricare alt obiect al protecției. Totodată, aceștia au dreptul să limiteze numărul copiilor realizate în condițiile de mai sus.10. La articolul 190, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:
h) încălcarea prevederilor art. 35^2 alin. (2) și, de către utilizatori, a prevederilor art. 162 lit. f).
11. La articolul 209, după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:
l) Directiva (UE) nr. 2017/1.564 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2017 privind anumite utilizări permise ale anumitor opere și ale altor obiecte ale protecției prin drept de autor și drepturi conexe în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate și de modificare a Directivei 2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 242 din data de 20 septembrie 2017.

Prezenta lege transpune Directiva (UE) 2017/1.564 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2017 privind anumite utilizări permise ale anumitor opere și ale altor obiecte ale protecției prin drept de autor și drepturi conexe în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate și de modificare a Directivei 2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 242 din data de 20 septembrie 2017.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
FLORIN IORDACHE
PREȘEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

București, 8 ianuarie 2019.
Nr. 15.

Add a comment

Subcategorii

Aceasta este categoria unde veți putea găsi materiale din domeniul Culturii Informației.

Pentru că este nevoie de îndrumare la nivel de tutoriat, vă invităm să parcurgeți materialele propuse de colegii noștri.

Documentele relevante pentru Cultura Informației.

Rapoarte de activitate
Cursuri
Articole generale care privesc științele informației la nivel global.
Cadrul de reglementare a activităților breslei.

Legislația BAMG-urilor (Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii) din România. 

Legislație de bibliotecă pentru România.

Legislația arhivelor din România

Legislația aplicabilă muzeelor din România.

Acestă categorie conține acte emise de instituții ale Statului român care vin să completeze legislația primară pentru domeniu.

Vom aduce profilele de specialiști așa cum acestea sunt recunoscute la nivel național sub denumirea de standarde ocupaționale.

Profile de specialiști care lucrează în arhive.

Promovarea politicilor naționale, internaționale, la nivel asociativ și chiar instituționale - exemple de bune practici pentru biblioteci, arhive, muzee și galerii.

Aspecte practice care privesc activitatea de zi cu zi a breslei.

Membrii comunității sunt încurajați să folosească această categorie pentru a-și încadra articolele cu tematică dedicată.

Această secțiune va găzdui resurse dedicate celor care sunt obișnuiți să învețe cu ajutorul îndrumărilor filmate.

Această secțiune este dedicată practicii conservării paginilor web.

Această categorie va fi locul din care vor putea fi accesate materiale dedicate învățării JavaScript.

Tot aici vor fi organizate materiale de învățare dedicate celor care lucrează în instituțiile de memorie.