reprezentare logo Kosson
  • Deschiderea culturii și cercetării în context digital #cudetoate

    Ziua Culturii Naționale, un eveniment care a fost stabilit prin lege (LEGE Nr. 238 din 7 decembrie 2010). Anul acesta, când se împlinesc 10 ani de activități dedicate acestei zile, aș dori să punctez un set de coordonate pe care au evoluat anumite direcții ale culturii dintr-o perspectivă digitală în ultimul an și nu numai. Fără a avea în intenție realizarea unei retrospective, voi menționa câteva lucruri care să invite o discuție necesară, poate așteptată.

    Cultura prin liantul pe care îl oferă educației, activităților de loisir cu satelitul său turismului a fost un domeniu încercat până la punctele de rezistență la rupere.

    Anumite sectoare aflate în contactul direct cu publicul au suferit cel mai mult. Altele au profitat pentru a-și regândi interacțiunea și modul de valorificare al colecțiilor (sectorul GLAM :: Biblioteci, Arhive, Muzee, Galerii).

    Anul acesta, pe fondul turbulențelor financiare, împing către concluzia că se profilează a fi pus sub importul bruxellez de reziliență. În acest moment când există o reală șansă de redresare, Europei îi este propus Un acord cultural, un demers al Culture Action Europe (CAE), the European Cultural Foundation (ECF), Europa Nostra și European Heritage Alliance. Acest acord se bazează pe faptul că ambițiile europene pentru redresare (https://ec.europa.eu/info/strategy/recovery-plan-europe_en), nu se pot realiza fără un agent pozitiv al schimbării care este cultura.

    Astfel, este propusă alocarea a 2% din The Recovery and Resilience Facility - 662.5 miliarde de euro pentru cultură. Există și o campanie care se desfășoară la nivel european căreia vă puteți alătura accesând linkul următor https://cultureactioneurope.org/projects/culturaldealeu-campaign/ .

    Citește mai departe...  
  • Facilitarea unei mai bune agregări și descoperiri a conținutului patrimoniului cultural pentru Europeana și instituțiile sale partenere

    Julien A. Raemy, a publicat lucrarea sa de masterat care este foarte interesantă pentru cei care doresc să aibă i imagine tehnică a mecanismelor ce permit expunerea patrimoniului cultural online.

    Vă recomand să accesați și să cititți lucrarea sa de la https://julsraemy.github.io/posts/2020/08/31/master-thesis-europeana-aggregation/ 

     
  • mArcel vă oferă două podcasturi să ascultați în trafic

    mArcel este primul podcast în domeniul științelor informării din România. Membrii grupului mArcel și invitații lor discută despre informație, tehnologie, educație și biblioteci.

    https://grupulmarcel.podbean.com/

    În primele două podcasturi veți afla ce este mArcel, care sunt zonele de interes și câte ceva despre fiecare.

     
  • 11th International Conference on Information Science and Information Literacy


    The Role of Information in Services Provided to Innovative Users

    15 - 16 September 2020, Brașov, Romania

    https://www.icisil2020.com

    The conference will be organized by Transilvania University of Brasov, Lucian Blaga University of Sibiu and Polytechnic University of Timisoara, with the support of The Public Library of Brașov County and MB Think Tank.

     
  • A apărut volumul „International trends in academic library development”

    Redactorii acestui volum doresc să împărtășească rezultatele proiectului „Modernizarea serviciilor bibliotecare academice în Moldova”, finanțat prin Programul de cooperare norvegian în învățământul superior cu Eurasia, realizat în parteneriat între 18 biblioteci universitare din Republica Moldova, Universitatea din Bergen, Norvegia și Universitatea Transilvania din Brașov, România. Acest volum conține subiectele de interes dezbătute pe platforma proiectului: noile tendințe în serviciile de informații, marketing, științetrie, bibliometrie, acces deschis, depozite instituționale digitale, alfabetizare informațională, gestionarea datelor de cercetare, tehnici pedagogice și altele.

    Citește mai departe...  
  • BCU Iași la 180 de ani de existență

    La mulți ani Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași la 180 de ani de activitate neîntreruptă de la organizarea Bibliotecii Academiei Mihăilene.

    „În această zi [8 nov. 1839], fiind şi acea a Academiei care poartă numele Strălucitului ei fundator, s-au cântat în biserica Academică Tedeum în fiinţa DD. profesori şi elevi, după care D. Pah. Săulescu au rostit în sala ceremonială un cuvânt analog cu această zi solonelă.
    La acest prilej Î.S. au poroncit a să trimete la Academie 600 tomuri alese care au a fi începutul pentru înfiinţarea unei bibliotici publice. Comitetul Academic, împreună cu D. Referendarul [Gheorghe Asachi], au avut norocire a depune Î.S. rostirea simţirilor de recunoştinţă pentru acest nou semn a Înaltei Sale protecţii” („Albina românească”, X, nr. 89, 9 nov. 1839, p. 363).

    Arhivele memoriei: Biblioteca Academiei Mihăilene este o expoziţie de carte organizată de Departamentul Colecții speciale deschisă în perioada 7-27 noiembrie 2019, în spaţiul expoziţional de la etajul I, sediul central în onoarea acestui eveniment deosebit.

    Link către pagina dedicată evenimentului: http://www.bcu-iasi.ro/Zilele-BCU-Iasi-2019-expozitie-de-carte-Arhivele-memoriei-Biblioteca-Academiei-Mihailene

     
  • Concurs de proiecte de management pentru Biblioteca Metropolitană Bucureşti

    Biblioteca Metropolitană organizează concurs de proiecte de management. Delatalii la: https://www.bibmet.ro/11222-2/

     
  • Concurs de proiecte de management la Biblioteca Națională a României

    Secretariatul comisiei de concurs anunţă rezultatul final al concursului, conform Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management organizat pentru Biblioteca Națională a României, aprobat prin O.M.C.I.N. nr. 2137/2019:

    Citește mai departe...  
Studiu al OCLC

Studiul este proprietate a OCLC _i se supune drepturilor de copyright
© OCLC
{xtypo_sticky}{xtypo_dropcap}P{/xtypo_dropcap}artajare, Spaţiu Privat şi Încredere în Lumea legată la Reţea este un aşa-numit „landscape report”, adică o cuprindere generală a domeniului în baza realităţii privită eşantionat cu trimitere către acţiuni viitoare.{/xtypo_sticky}
Concluziile sunt trase chiar de la bun început: „utilizatorii rămân încrezători în resursele informaţionale de pe Internet iar bibliotecile sunt văzute în continuare ca prima sursă de cărţi”.
Ceea ce a atras OCLC-ul în a cerceta şi elabora studiul este faptul că este reţelele sociale (de tipul Facebook, MySpace, YouTube) se prezintă pentru marea majoritate a specialiştilor din instituţiile care gestionează informaţia precum nişte structuri ce nu prezintă un interes evident în ciuda expansiunii fenomenului şi al potenţialului de orietare pe care-l prezintă.
Astfel, studiul se doreşte a desluşi prin explorare atitudinile şi obiceiurile utilizatorilor, precum şi ale bibliotecarilor.
Studiul are patru zone exploratorii:
1. Obişnuinţele şi preferinţele utilizatorilor în cadrul paginilor de socializare;
2. Atitudinea utilizatorului privitor la partajarea şi primirea informaţiilor în cadrul paginilor de socializare, siteurilor comerciale şi siteurile bibliotecilor;
3. Informaţiile private: ce are importanţă şi ce nu.
4. Practicile şi preferinţele bibliotecarului activ în reţelele sociale; punctele lor de vedere privind intimitatea, politicile şi potenţialul reţelelor sociale.
 
Studiul şi-a întemeiat cercetările pe un studiu social întreprins împreună cu o companie privată asupra unui segment de 6100 de subiecţi intervievaţi cu vârste de la 14 la 84 de ani din Canada, Franţa, Germania, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.
Interesant este că au intervievat şi 382 de directori de bibliotecă din Statele Unite ale Americii fiind dedicat un capitol separat pentru aceştia.

Vă recomand acest studiu cu multă căldură şi vă invit stimaţi colegi să reflectaţi de pe marginea realităţilor româneşti asupra fenomenului.
{moscomment}