O tradiție veche și o nouă tehnologie converg pentru a face posibil un bun public fără precedent. Vechea tradiție este reprezentată de disponibilitatea oamenilor de știință și a cercetătorilor de a publica fructele cercetărilor lor în reviste științifice fără plată din spiritul de investigație și al cunoașterii. Noua tehnologie este Internetul. Bunul public pe care-l fac posibil este distribuția electronică la scară globală a literaturii revistelor evaluate colegial cu access liber deplin și nerestricționat la aceasta tuturor oamenilor de știință, cercetătorilor, profesorilor, studenților și a altor minți curioase. Eliminarea barierelor de acces la această literatură va accelera cercetarea, va îmbogăți educația, va fi împărtășită învățătura celor bogați cu cei săraci iar a celor săraci cu a bogaților, se va face cât mai folositoare această literatură și se vor pune fundamentele pentru unirea umanității într-o conversație intelectuală și o căutare a cunoașterii comune.

Din diferite motive, acest tip de disponibilitate liberă și nerestricţionată online, care va fi denumită acces deschis, a fost până în acest moment limitată la porţiuni mici ale literaturii revistelor. Dar chiar și în aceste colecţii limitate, multe inițiative diferite au arătat că accesul deschis este fezabil economic, că oferă cititorilor o putere extraordinară de a găsi și de a utiliza literatura relevantă și astfel oferind autorilor și operelor acestora o nouă vizibilitate crescută și măsurabilă, audienţă și impact. Pentru ca toată lumea să beneficieze, facem apel la toate instituţiile și indivizii interesaţi să ajute la deschiderea accesului la restul literaturii și de a elimina barierele, mai ales barierele ce ţin de preţ care stau în cale. Cu cât mai mulţi se alătură efortului de a ridica această cauză, cu atât mai repede ne vom bucura cu toţii de beneficiile accesului deschis.

Literatura care ar trebui să fie liber disponibilă online este aceea pe care cercetătorii ar trebui să o dea lumii fără a aștepta o plată. În primul rând, această categorie circumscrie articolele peer reviewed din reviste, dar include, de asemenea, oricare preprinturi neevaluate, pe care ar dori să le pună online pentru dezbatere sau pentru a atenţiona colegii asupra unor descoperiri știinţifice importante. Există mai multe tipuri și grade de acces mai larg și mai facil la această literatură. Prin „accesul deschis” la această literatură, înţelegem că este liber disponibilă publicului pe internet permiţând oricăror utilizatori să citească, descarce, copieze, distribuie, tipărească, să caute sau să se lege la textele integrale ale acestor articole, să le parcurgă pentru a le indexa, să le paseze ca date unui software sau să le folosească în orice scop respectând legea, fără bariere financiare, legale sau tehnice altele decât cele inseparabile de accesul pe internet în sine. Singura constrângere privind reproducerea și distribuţia și singurul rol pentru drepturile de autor din acest domeniu, ar trebui să dea autorilor controlul asupra integrităţii muncii lor și dreptul de a fi recunoscuţi și citaţi corespunzător.

În timp ce literatura peer reviewed a revistei ar trebui să fie accesibilă online fără costuri pentru cititori, aceasta nu este lipsită de costuri pentru a o produce. Totuși, experimentele arată că toate costurile globale pentru furnizarea accesului deschis la această literatură sunt mult mai mici decât costurile formelor tradiţionale de diseminare. Având o astfel de oportunitate de a salva bani și de a extinde aria de diseminare în același timp, există astăzi o motivaţie puternică pentru asociaţiile profesionale, universităţi, biblioteci, fundaţii și alţii, de a îmbrăţișa accesul deschis ca mijloc de a spori misiunea lor. Atingerea accesului deschis, va necesita noi modele de recuperare a costurilor și mecanisme noi de finanţare, dar reducerea semnificativă a costurilor globale ale diseminării este un motiv de a fi încrezători că scopul poate fi atins și nu este doar preferabil sau utopic.

Pentru a atinge accesul deschis la literatura revistelor știinţifice, recomandăm două strategii complementare.

I. Autoarhivarea: În primul rând, cercetătorii au nevoie de instrumente și asistenţă pentru a-și depozita articolele de revistă evaluate în arhive electronice deschise, o practică denumită curent autoarhivare. Cînd aceste arhive sunt conforme cu standardele create de Open Archives Initiatives, atunci motoarele de căutare și alte instrumente pot considera arhive separate ca fiind una singură. Utilizatorii nu au nevoie să știe care arhive există sau unde sunt localizate pentru a găsi și utiliza conţinutul lor.
II. Revistele cu acces deschis: În al doilea rând, cercetătorii au nevoie de mijloacele pentru a lansa o nouă generaţie de reviste dedicate accesului deschis și de a ajuta revistele existente care fac alegerea tranziţiei către accesul deschis. Deoarece articolele revistelor ar trebui diseminate cât mai larg posibil, aceste noi reviste nu vor mai invoca drepturile de autor pentru a restricţiona accesul la și folosirea materialului publicat. În loc, vor folosi drepturile de autor și alte instrumente pentru a asigura accesul deschis permanent la toate articolele pe care le publică. Deoarece preţul este o barieră în calea accesului, aceste reviste noi nu vor impune abonamente sau taxe de acces, ci vor recurge la alte metode pentru a-și acoperi cheltuielile. Există multe surse alternative de finanţare în acest scop incluzând fundaţii și guverne care finanţează cercetarea, universităţi și laboratoare care angajează cercetătorii, înzestrări puse la dispoziţie de disciplină sau de instituţie, prieteni ai cauzei accesului deschis, profituri din vânzarea suplimentelor la textele de bază, fonduri eliberate prin diminuarea sau anularea abonamentelor la revistele care percep taxe pentru acestea sau pentru acces și chiar contribuţii de la cercetători în sine. Nu este necesară favorizarea uneia dintre aceste soluţii în defavoarea alteia pentru toate disciplinele sau naţiunile și nici nu este nevoie să ne oprim din căutarea altor alternative creative.

Scopul este accesul deschis la literatura peer-reviewed a revistelor. Autoarhivarea (I.) și o nouă generaţie de reviste cu acces deschis (II.) sunt căile de a atinge acest scop. Acestea nu sunt doar mijloace directe și efective către acest deznodământ, acestea sunt la îndemâna cercetătorilor înșiși imediat și fără a fi nevoie să aștepţi după schimbările pe care piaţa și legislaţia le aduce. În timp ce întărim cele două strategii doar conturate, încurajăm, de asemenea experimentarea cu alte metode de a face tranziţia de la metodele prezente de diseminare la accesul deschis. Flexibilitatea, experimentarea și adaptarea la condiţiile locale sunt cele mai bune căi de a asigura că progresul în diferitele implementări va fi rapid, securizat și de lungă durată.

Institutul pentru o Societate Deschisă, reţeaua de fundaţie finanţată de filantropistul George Soros, este dedicată să ofere ajutor și finaţare pentru inţierea realizării acestui scop. Va utiliza resursele sale și influienţa pentru a extinde și promova autoarhivarea la nivel instituţional, de a lansa noi reviste cu acces deschis și de a ajuta sistemul de reviste cu acces deschis să devină auto sustenabil din punct de vedere financiar. De vreme ce dedicarea și resursele Institutului pentru o Societate Deschisă sunt substanţiale, această iniţiativă are nevoie foarte mare de alte organizaţii care să-și pună la dispoziţie eforturile și resursele.

Învităm guvernele, universităţile, bibliotecile, redactorii revistelor, editorii, fundaţiile, societăţile știinţifice, asociaţiile profesionale și cercetătorii care împărtășesc viziunea noastră să ni se alăture în sarcina de a elimina barierele către accesul deschis și pentru a construi un viitor în care cercetarea și educaţia din fiecare parte a lumii să fie liberă mai mult să prospere.

14 februarie 2002

Budapesta, Ungaria

Leslie Chan: Bioline International
Darius Cuplinskas: Director, Information Program, Open Society Institute
Michael Eisen: Public Library of Science
Fred Friend: Director Scholarly Communication, University College London
Yana Genova: Next Page Foundation
Jean-Claude Guédon: University of Montreal
Melissa Hagemann: Program Officer, Information Program, Open Society Institute
Stevan Harnad: Professor of Cognitive Science, University of Southampton, Universite du Quebec a Montreal
Rick Johnson: Director, Scholarly Publishing and Academic Resources Coalition (SPARC)
Rima Kupryte: Open Society Institute
Manfredi La Manna: Electronic Society for Social Scientists
István Rév: Open Society Institute, Open Society Archives
Monika Segbert: eIFL Project consultant
Sidnei de Souza: Informatics Director at CRIA, Bioline International
Peter Suber: Professor of Philosophy, Earlham College & The Free Online Scholarship Newsletter
Jan Velterop: Publisher, BioMed Central