acces deschis

  • Asociația Universităților din Olanda și Elsevier cad la învoială

    Bibliotecile Universitare Olandeze și Elsevier au căzut de acord privind abonamentele și publicarea cu Acces Deschis.

    VSNU - Asociația Universităților din Olanda au ajuns la o înțelegere pentru următorii trei ani privind publicarea cu acces deschis și continuarea abonamentelor la bazele de date Elsevier.

    Profesorul Gerard Meijer, negociatorul reprezentând VSNU: „Suntem mulțumiți de acest acord pentru că ușurează o tranziție durabilă către Acces Deschis”

    Acordul este aliniat obiectivelor Olandei de a face o tranziție către modelul de publicare cu Acces Deschis.

    Mai multe detalii la: http://vsnu.nl/files/documenten/Domeinen/Onderzoek/Open%20access/QA_OpenAccess_Akkoord_Elsevier_ENG.pdf

    [SURSA]
  • Bine ai venit

    O tradiţie veche şi o nouă tehnologie converg pentru a face posibil un bun public fără precedent. (Declarația de la Budapesta - Budapest Open Access Initiative)

     

    Accesul Deschis este o parte vie și folositoare a ecosistemului de cercetare din întreaga lume. Cercetătorii din România au nevoie de un punct de legătură cu această paradigmă menită să aducă o vizibilitate de neegalat a creațiilor științifice și literare, precum și a datelor care stau la baza acestora.

  • Înțelegerea Accesului Deschis

    Acest document are propriul site, unde vă invităm să o semnați: startad.kosson.ro

     

    Prefață

    Succesul societății cunoașterii se bazează pe schimbul de rezultate de cercetare, informații din sectorul public și patrimoniul cultural. Eforturile noastre se concretizează printr-un dialog continuu între contemporaneitate și înaintași. Scopul este cel de a stimula acumularea de noi cunoștințe la baza cărora stau date și informații deschise ușor accesibile.

     

    În conformitate cu:

    • Inițiativa cu Acces Deschis de la Budapesta[1], 2002
    • Carta ECHO (European Cultural Heritage Online)[2], Berlin, 2002
    • Declarația de la Bethesda, Maryland[3], SUA, 2003
    • Declarația de la Berlin privind Accesul Deschis în Științe și Umanioare[4], Berlin 2003
    • Moțiunea privind Accesul Deschis adoptată de Conferința Națională a ABR[5], București, 2010,
    • Declarația IFLA privind accesul deschis – clarificarea poziției și strategiei IFLA[6], 2011

     

    Semnatarii acestei Înțelegeri aderă la principiile Accesului Deschis și sunt de acord să lucreze împreună pentru a le transpune în beneficii publice tangibile.

    Înțelegerea și armonizarea viitoarelor acțiuni oferă:

    • Cea mai bună șansă pentru ca cercetătorii să se bucure de o reală audiență globală,
    • Acces public la resurse științifice de primă mână,
    • O mai bună focalizare pe resurse și dezvoltarea unor noi politici eficiente,
    • O creștere în gradul de utilizare și o mai bună contextualizare a resurselor culturale.
  • Publicațiile cu Acces Deshis ale UNESCO

    Acest nod web a fost elaborat ca efect al politicii de Acces Deschis adoptată de UNESCO. Chiar accesul la bibliotecă este înso
    țit și de o defniție a accesului deschis așa cum este reflectată de textul Declarației de la Berlin: http://en.unesco.org/open-access/what-open-access

  • Scrisoare deschisă către Ministrul Educației, Adrian Curaj

    În contextul schimbării de guvern, Coaliția RED România a adresat ministrului educației o scrisoare deschisă în care îi propune patru proiecte concrete pentru deschiderea sistemului de educație publică din România. Acestea se subscriu paradigmei educației deschise. Redăm mai jos integral textul scrisorii.

    Patru proiecte pentru educație deschisă

    Scrisoare deschisă adresată domnului Adrian Curaj


    Stimate domnule ministru Adrian Curaj,

    Știm că preluarea mandatului de ministru al educației înseamnă o încărcare majoră cu sarcini, cu atât mai mult cu cât se suprapune cu redactarea bugetului. În același timp este și un moment de (re-)activare a unor paradigme și procese majore în sistemul public de educație.

    Coaliția pentru Resurse Educaționale Deschise România (Coaliția RED) militează pentru educație deschisă și folosirea resurselor educaționale deschise (RED). Nu vă cerem o nouă reformă, ci o schimbare de paradigmă[1]. Adoptarea paradigmei educației deschise înseamnă în primul rând o schimbare de viziune, un efort de integrare conceptuală și coordonare a mai multor elemente aflate deja în plan sau chiar în lucru. Ne adresăm dumneavoastră pentru a vă propune sau a vă aminti de patru proiecte pentru educație deschisă.

    Transparență și date deschise în educație

    Orice sistem deschis este caracterizat printr-un grad înalt de transparență, care atrage după sine și integritate. Educația românească are nevoie de ambele, pentru că suferă (și) de o profundă criză de încredere și de respect. Mulți cetățeni au convingerea că ceva e rău cu școala noastră, chiar dacă vorbesc adesea în termeni vagi, influențați mediatic: corupția la examene sau la clasă, alocări netransparente de fonduri, lipsă de relevanță pentru piața muncii, rele tratamente aplicate copiilor, politizare excesivă. Am auzit de fiecare dintre acestea, poate am văzut exemple concrete – sunt asociate cu școala în percepția publicului. Este imposibil să scăpăm de astfel de etichete doar cu programe de informare a publicului, mai ales că ele nu sunt complet false, ci se bazează pe cazuri reale. Putem să ieșim din acest punct mort deschizând cu adevărat sistemul, arătând care este situația reală, în orice moment. Ca primi pași în acest sens, lucruri fezabil de implementat într-un an de mandat, vă propunem:

    • Date deschise despre educație: publicarea imediat și integral – evident, cu anonimizarea datelor personale – a datelor despre sistem colectate de Minister și instituțiile coordonate, prin intermediul portalului național de date deschise
    • Bugete transparente: afișarea pe pagina de internet a fiecărei școli a bugetului instituției respective, într-un format pre-definit, care poate fi preluat și centralizat automat.

    Biblioteca Școlară Virtuală și manuale deschise

    Statul trebuie să se implice activ în producerea de resurse deschise și în stimularea utilizării acestora. Acest lucru nu implică alocări financiare noi, ci aplicarea cu strictețe a principiului orice resursă produsă cu bani publici va avea acces deschis. De altfel, acest principiu este cuprins, fără a fi numit ca atare, în Legea Educației Naționale, articolul 70, alineatul (2), care vorbește de crearea Bibliotecii școlare virtuale. Din nefericire, în cei patru ani de la adoptarea legii, ministerul nu a găsit timpul și resursele necesare pentru aplicarea acestui articol. Biblioteca școlară virtuală poate deveni portalul național de resurse educaționale deschise, cu un efort mai degrabă de organizare administrativă decât financiar. Pentru fondul inițial de resurse al BȘV, vă propunem următoarele surse:

    • manualelor școlare digitale și deschise. Ministerul educației a început în anii precedenți procesul de înnoire a manualelor școlare, adăugând și versiunea digitală a acestora. Dar până acum, manualele nu sunt pe deplin deschise, tehnic și legal[2].
    • publicarea resurselor educaționale produse din proiecte finanțate prin fonduri europene sub licență liberă. În aproape toate proiectele POSDRU/POCA sunt produse materiale educaționale. Adăugarea, prin contract, a unei condiții pentru publicarea sub licență liberă și colectarea link-urilor la acestea va crea un fond documentar important.

    Acces deschis la rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice

    Accesul deschis (open acces) la rezultatele tuturor proiectelor de cercetare finanțate din fonduri publice este o cerință a Comisiei Europene pentru proiectele finanțate prin Orizont 2020 și o tendință la care se aliniază economiile dezvoltate. Obiectivele guvernelor sunt să respecte dreptul la informare și acces al contribuabililor și să stimuleze inovarea și creșterea economică prin refolosirea informației și datelor. Cum bine știți, pentru că ați participat la un Club OGP pe această temă, România s-a angajat prin Planul Național de Acțiune pentru Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă[3], adoptat în iunie 2014, să elaboreze o politică publică pentru integrarea principiilor accesului deschis în cercetarea românească. Acest angajament vine în completarea punctului 4.4.2 al Strategiei naționale pentru cercetare, dezvoltare și inovare, care încurajează publicarea cu Acces Deschis. Până la acest moment, există un punct de contact în cadrul ANCS dar nu este îndeajuns pentru un real progres pe această temă. Propunerea noastră este să impulsionați agențiile de finanțare a cercetării din subordine sub coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică să își asume implementarea acestui angajament și să adopte măsuri sprijinite de alocări bugetare pentru punerea lui în practică. Vă solicităm respectarea Recomandărilor[4] Comisiei Europene din 17 iulie 2012, care invită fiecare stat membru să-și constituie propriile politici privind Accesul Deschis și să raporteze Comisiei progresul în această direcție.

    Activarea și popularea platformei pentru publicarea tezelor de doctorat (DOCT) și extinderea ei la lucrări de licență și masterat

    Credem că nu este necesar să detaliem problema sistemică generată de acuzațiile de plagiat în cazul unor teze de doctorat ale demnitarilor. Adevărul trist este că vorbim doar de vârful aisbergului, cazurile care ajung în atenția mass-media. O soluție la această problemă este transparența deplină, care să prevină în timp util derapajele. Legea Educației Naționale stipulează că tezele de doctorat sunt documente publice și ele se publică cu acces liber pe o platformă gestionată de Minister. Mai mult, Ministerul Educației are deja platforma tehnică, finalizată din fonduri europene în martie 2015, prin proiectul DOCT[5]. Vă propunem să inițiați neîntârziat popularea platformei cu documente, precum și extinderea ei la lucrările de masterat și licență.

    Ne arătăm deschiderea pentru a sprijini cu expertiza noastră viitorul Cabinet pentru a formula și implementa măsurile concrete necesare pentru a răspunde pozitiv acestor propuneri. În acest sens, vă solicităm o întrevedere pentru o discuție aplicată. Rămânem încrezători în continuarea unui dialog constructiv, care să conducă la o colaborarea în spiritul guvernării deschise, și așteptăm răspunsul dumneavoastră.

    Cu considerație,



    Semnatari


    Coaliția RED Romania

    Centrul pentru Inovare Publică

    Fundația pentru o societate deschisă

    Asociatia Smart City

    Open Knowledge România

    Asociația MetruCub – resurse pentru cultură

    Kosson.ro

    Asociația Mediawise Society

    Asociația pentru Tehnologie și Internet



    [1] Un cadru de acțiune pentru educație deschisă în învățământul preuniversitar: http://goo.gl/ZJzBXO

    [2] O discuție lămuritoare pe această temă aici: http://www.fundatia.ro/blog/doar-manuale-digitale-sau-manuale-deschise

    [3] Planul național este disponibil la: http://ogp.gov.ro/wp-content/uploads/2014/08/Planul-National-de-Actiune-2014-2016.doc

    [4] http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:32012H0417&qid=1410806526147&from=EN

    [5] Conform paginii proiectului: https://doct.edu.ro/